Şi doar aşa eu pot să te iubesc!
Şi doar aşa simt eu iubirea!
Nu pot să te iubesc cu jumătate de măsură, mereu am ştiut că ţi-ar fi de-ajuns și-atât.
..doar că eu iubesc măsura toată; și încă o dată pe atât cred c-aş putea. ?
Aşa sunt eu. Sau tu nu ştii?!?
Aşa mă iubeşti şi tu.
Pentru că ştii că te accept cu totul, pentru că eşti convins că nu iubesc jumătate din tine cu o jumătate a mea de măsură.
Ideea e că asta se întâmplă rar.
De-aceea poate şi consideri, fără să ştii că ai considera vreun pic, că ăsta ţi-e noroc în viaţă.
Şi de aceea, repet, tot de aceea, mă iubeşti şi tu atâta.
Cu un pic peste jumatea de măsură ce ţi-ar fi convenit să o visezi, s-o simți, în numele iubirii.
Îţi place să fii prizonier în iubire, dar să lucrezi cu normă pe jumate în acest prizonierat acceptat de bună voie.
Te cam enervează, am observat că te agasează un pic, că nu accept sferturi de măsuri adunate pentru a forma cu greu un tot unde să mă lăfăi eu mulţumită.
Dar ce să fac, iubitul meu?!? Aşa sunt eu.
Iubesc prea mult, doresc şi mai mult iubirea să ţi-o simt.
Aş fi în stare de leşin permanent fără ea; în stare de comă, când doar respiri viaţă, fără să o și trăieşti.
..că de-aia zic, n-aş avea pic de rost să respir clipe, fără să respir iubirea..păi să respir un timp pierdut în van, aşa?!?
Unde-i rostul minutului ce trece, dacă nu îl ţii minte? Dacă nu-l ai în amintiri pe-acolo!?
..de-aia zic, iubesc cu toate măsurile pe care le găsesc pe lângă mine!
Le adun buluc şi le trăiesc iubind cum trebuie în felul meu; şi nu cu jumătăţi din ele!
Nu aş putea să-mi iert o clipă înjumătăţită sau uitată, sau pierdută din neglijenţă..!
Nici nu-mi dau seama de ce-ai vrea tu mai puţin!
Dacă ne trece mâine viaţa?!? Dacă se duce..nu ştiu unde?!?
Dacă apuc în ultimul minut din mine conştient, să regret un ieri când n-am iubit destul?
Când n-am spus că iubesc?
Şi cât iubesc?!? Ori cât pot să iubesc de mult?!?
Nu vreau regrete, de-aia zic!
Iubesc acum cu măsurile mele, toate, întregi!
Nu-mi înjumătățesc fericirea! Nu vreau, nici nu gândesc să pot!
Nu vreau să pot să nu iubesc! Vreau să repet într-una iubirea asta a mea. Multă. Toată.
..şi foarte întreagă!
Nu înţeleg însă de ce vrei tu doar jumătăţi.
Aşa eşti tu mai fericit?!? Cu asumare de regret pe viitor?!?