Citeam mai alaltăieri ce cadouri scumpe primeşte o persoană publică de la noi, la aniversare de nu ştiu câţi ani de căsătorie cu soțul ei.
Niciodată nu am pus accent pe mulţumiri materiale.
Nu spun, pe de altă parte, că este rău sau îngrozitor să ai bani care să-ţi satisfacă tot felul de nevoi, nici vorbă…
Doar că un Hermes, pe care-l primeşti din partea soţului, nu cred că ajută în general, pentru a avea vreun sentiment mai pozitiv vis-a-vis de partener.
Te ajută să te dai mare în faţa prietenelor, te mai ajută în plan personal să-ţi satisfaci momente, corect, dar ce nu ţin însă şi de împlinirea sentimentală întru totul.
Câţi bărbaţi nu cunoaşteţi şi voi, ce dăruiesc cadouri scumpe, fără a dărui în schimb și zile memorabile?
Care încearcă să suplinească doar prin parte materială ceea ce nu pot dărui cu adevărat pe parte sentimentală?
Ce ne încânta pe noi femeile mai tare?
Un Hermes sau un Chanel, sau mai degrabă un sentiment de fericire când stăm alături de persoana care ştim şi simţim că ne iubeşte cu adevărat? Cât de importantă poate fi o geantă sau un pantof, în comparaţie cu un zâmbet fericit de împărțit momente mișto împreună?
De ce nu punem accent pe ceea ce ne face cu adevărat fericite în interior, şi de ce ne mulţumim, mai degrabă, doar cu lucruri pe care le invidiază restul lumii la noi?
Este extrem de dificil să-ţi găseşti un echilibru interior sentimental cumsecade.
Aceasta se-ntâmplă doar când ai aproape omul care este dispus să ţi-l ofere, să te ajute să-l capeţi, chiar în detrimentul lui câteodată. Este mult mai important să-ţi găseşti persoana care să-ţi asculte temerile şi problemele, decât persoana care să-ţi cumpere o geantă scumpă, ce nu te ajută să ai decât momente scurte de bucurie incomparabile însă, cu cele de fericire pe termen lung. Dintr-un noroc, probabil am început eu să pot vorbi despre lucruri ca şi cele pe care le scriu azi aici.
Nu am avut probleme materiale grave niciodată, şi probabil că şi de aceea am pus mereu accent pe chestii ce ţin de împăcarea cu sine, de fericirea atemporală, momente importante în plan personal ce nu ţin de avuţie şi de mulţi bani în portofel pe care să-i imprăştii, căci îi dai pe tot felul de lucruri ce-ţi ajută orgoliul să crească în comparaţie cu oameni de acelaşi nivel.
Întototdeauna am crezut că este mult mai dificil să ai noroc în dragoste, spre exemplu, decât noroc în bani.
Mereu am considerat că dacă ai împlinită doar partea materială şi atât, dacă eşti îndestulat din punctul asta de vedere, vei avea de pierdut mai mult, pe cealaltă parte.
Îmi place confortul, nu mă dezic.
Nu încerc să fiu ipocrită în niciun fel, cei ce mă cunosc cu siguranţă că înţeleg exact ce vreau să exprim aici.
Doar că dacă, din întâmplare, nu cunoşteam şi confortul material ca şi acum, şi înţelegeam dragostea cu tot ce înseamnă ea la modul pe care-l cunosc de altfel deja şi acum, din fericire, nu cred că aş fi simţit vreo lipsă majoră a banilor mulţi din viaţa mea. Mă mulţumeam cu cât ar fi fost, dacă eram perfect mulţumită sentimental.
Este foarte uşor să munceşti pentru a avea un câştig cât de cât ok, pe lună.
Este însă foarte greu să devii un om frumos în interior, care are multe de împărtăşit în cuvinte şi nu în aruncat cu bani pe tot felul de lucruri, ce te ajută să urci doar pe scara socială, unde dacă nu ai un Hermes, spre exemplu, nu-ţi găseşti locul la masă.
Apreciez la oameni multe lucruri.
Nu însă faptul că au doar bani şi minus bunătate, spre exemplu.
Degeaba ai bani de aruncat pe geam dacă nu ai şi coloană vertebrală.
Dacă nu ai principii de care să fii mândru că ţi le-ai însuşit şi poţi chiar să nici nu ţi le-ncalci, dacă trişezi în loc să iubeşti, dacă nu respecţi reguli de morală generală, degeaba poţi face altora cadouri scumpe.
Cel mai important cadou, este cel pe care ţi-l dăruieşti în plan personal; este să înveţi să te iubeşti mult, iar asta se poate întâmpla doar dintr-un singur motiv: să ajungi să fii mândru de tine, să nu-ţi fie ruşine vreodată cu tine, să recunoşti dacă ai greşit şi să-ţi ceri scuze în faţa ta şi apoi a celorlalţi, pentru lucruri, ce deşi nu te reprezintă, le-ai procedat incorect şi involuntar într-o zi.
Cel mai important lucru în viaţă, nu se rezumă la banii pe care-i câştigi dintr-un noroc aleatoriu sau pe care doar i-ai moştenit, ci doar din norocul de a te descoperi şi de a evolua în direcţia ce ţi se potriveşte.
De a te valida şi de a fi mândru tu cu tine, că eşti omul cel mai important din viaţa ta şi apoi şi a celor importanţi ţie.
Eu aşa zic.
Cred că ăsta-i Hermes-ul tău.
Dăruire şi înţelegere de tine către tine şi mai apoi, în mod firesc, şi a celorlalţi în relaţie cu tine, sau cu cei dragi lor.